CENTRUL NAȚIONAL PENTRU RENUNȚARE LA FUMAT

Date epidemiologice

După aprecierile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), tabagismul este pe cale sa devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1.1 miliarde de fumători în întreaga lume. Din acest total, aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei) se găsesc în ţările dezvoltate; în ţările în curs de dezvoltare fumătorii sunt de trei ori mai numeroşi (aproximativ 800 milioane), marea lor majoritate fiind bărbaţi, dar constatându-se o creştere în randul femeilor. Per ansamblu, 30% dintre adulţi (48% dintre bărbaţi şi 12% dintre femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate. El ucide 6 persoane în fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun. În 2002 fumatul a ucis 4 milioane de oameni, dintre care 1.2 milioane europeni. Până în anul 2020 această unealtă a morţii va ridica numărul deceselor la 10 milioane de fumători pe an. Cele mai afectate sunt ţările în tranziţie şi cele în curs de dezvoltare, datorită factorilor ce ţin de liberalizarea comerţului, de dezvoltarea comunicaţiilor şi de globalizarea industriilor transnaționale ale tutunului.

Se estimează că fumatul constituie cauza a 90% din decesele prin cancer pulmonar, a 75% din decesele datorate bronşitei şi emfizemului şi a aproximativ 25% din decesele prin boli cardio-vasculare. Statistic, cancerul reprezintă, atât în lume, cât şi în ţara noastră, a doua cauză de deces după bolile cardio-vasculare. Riscul de cancer la fumătorii activi dovediţi biochimic a fost de 7.8 ori mai mare faţă de nefumători şi este la fel de mare la bărbaţi ca şi la femei. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm cauzat de fumat, constituind prima cauză de mortalitate prin cancer în lume (17% din neoplasmele la barbaţi şi 12% la femei).

Începând cu anul 1990 fumatul a crescut în Europa de Est, fapt datorat în primul rând tranziţiei spre o economie de piaţă şi apariţiei industriei internaţionale a tutunului, care a promovat intens produsele în absența reglementărilor legislative care să limiteze acest lucru. Studii efectuate în anii ’90 reprezentau evoluţia îngrijorătoare a prevalenţei, atât în rândul populaţiei generale, cât şi în rândul unor grupe populaţionale sensibile la acest obicei. În 1994, Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală a efectuat o anchetă privind autoevaluarea sănătăţii, gradul de autonomie a handicapatului, comportamentul populaţiei faţă de sănătatea proprie. Datele arătau creşterea procentului de fumători comparativ cu o anchetă similară din 1989 (25.9% în 1989 şi 28% în 1994). Procentul fumătorilor era de trei ori mai mare la bărbaţi comparativ cu femeile, iar creşterea faţă de 1989 se datora exclusiv creşterii frecvenţei fumătorilor de sex feminin de la 11.3% în 1989 la 15.2% in 1994, în timp ce la sexul masculin procentele erau sensibil egale. Studii realizate la sfârşitul anilor ’90 – începutul anilor 2000 au demonstrat că prevalenţa fumatului în ţări ale Europei de Est varia între 41.75% în Ungaria la 29.1% în Cehia, în timp ce România, cu o prevalenţă a fumatului în rândul populaţiei adulte de 44%, se înscria, alături de Bosnia şi Herţegovina (48%), Iugoslavia (47%), Yemen (45%), Kenya (49%) şi Namibia (50%), într-un nefericit Top 10 al ţărilor cu cele mai înalte prevalenţe ale fumatului.

Studiul populaţional realizat în 2003 de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional format din 1.209 persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 59 ani a arătat că mai mult de o treime din populaţie (35.1%) este reprezentat de persoane fumătoare. Acestea sunt persoane care au fumat cel puţin o sută de ţigări în viaţa lor şi care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional.

Referitor la statutul de fumător, există o diferenţă foarte mare pe sexe – aproape jumătate (46.4%) dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 14 ani şi 60 de ani sunt fumători, faţă de 24.1% dintre femeile din aceeaşi categorie de vârstă. Un procent de 12.7% din procentul total (7.95% dintre femei şi 17.7% dintre bărbaţi) sunt persoane care au fost încadrate la categoria ex-fumători. Persoanele din această categorie au fumat în viaţa lor mai mult de o sută de ţigări, dar, la momentul realizării studiului (în ultima lună), nu au fumat deloc deoarece s-au lăsat de fumat. Nefumătorii reprezintă 52.1% dintre persoanele incluse în lot (68% dintre femei şi 35.8% dintre bărbaţi). Această categorie este formată din persoane care nu au încercat niciodată să fumeze sau, dacă au încercat acest lucru, nu au fumat mai mult de o sută de ţigări pe parcursul vieţii.

În anul 2007 a fost repetat studiul din 2003, realizat de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, pe un eşantion de 2.434 persoane cu vârste cuprinse între 15-59 ani din mediul urban şi rural, reprezentativ la nivel naţional. Studiul a arătat că aproape o treime din populația vizată de studiu (30%) este reprezentată de persoane fumătoare (persoane care, în ultima lună, au fumat zilnic sau ocazional). Cea mai mare prevalenţă a fumatului se întâlneşte la grupa de vârstă 15-24 ani – 34.8% şi 25-34 ani – 32.9%. Cea mai mare parte a fumătorilor (61.6%) fumează între 10 şi 20 de ţigări pe zi. O persoană din zece fumează mai mult de 20 de ţigări pe zi, 3 din 5 persoane au încercat măcar o dată să fumeze în viaţă. Din totalul fumătorilor, 58% au declarat că doresc să se lase de fumat, iar aproape jumătate dintre fumători au încercat să se lase de fumat cel puţin o dată în viaţă.

0800878673