După aprecierile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), tabagismul este pe cale sa devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1.1 miliarde de fumători în întreaga lume. Din acest total, aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei) se găsesc în ţările dezvoltate; în ţările în curs de dezvoltare fumătorii sunt de trei ori mai numeroşi (aproximativ 800 milioane), marea lor majoritate fiind bărbaţi, dar constatându-se o creştere în randul femeilor. Per ansamblu, 30% dintre adulţi (48% dintre bărbaţi şi 12% dintre femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate. El ucide 6 persoane în fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun. În 2002 fumatul a ucis 4 milioane de oameni, dintre care 1.2 milioane europeni. Până în anul 2020 această unealtă a morţii va ridica numărul deceselor la 10 milioane de fumători pe an. Cele mai afectate sunt ţările în tranziţie şi cele în curs de dezvoltare, datorită factorilor ce ţin de liberalizarea comerţului, de dezvoltarea comunicaţiilor şi de globalizarea industriilor transnaționale ale tutunului.
Se estimează că fumatul constituie cauza a 90% din decesele prin cancer pulmonar, a 75% din decesele datorate bronşitei şi emfizemului şi a aproximativ 25% din decesele prin boli cardio-vasculare. Statistic, cancerul reprezintă, atât în lume, cât şi în ţara noastră, a doua cauză de deces după bolile cardio-vasculare. Riscul de cancer la fumătorii activi dovediţi biochimic a fost de 7.8 ori mai mare faţă de nefumători şi este la fel de mare la bărbaţi ca şi la femei. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm cauzat de fumat, constituind prima cauză de mortalitate prin cancer în lume (17% din neoplasmele la barbaţi şi 12% la femei).
Începând cu anul 1990 fumatul a crescut în Europa de Est, fapt datorat în primul rând tranziţiei spre o economie de piaţă şi apariţiei industriei internaţionale a tutunului, care a promovat intens produsele în absența reglementărilor legislative care să limiteze acest lucru. Studii efectuate în anii ’90 reprezentau evoluţia îngrijorătoare a prevalenţei, atât în rândul populaţiei generale, cât şi în rândul unor grupe populaţionale sensibile la acest obicei. În 1994, Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală a efectuat o anchetă privind autoevaluarea sănătăţii, gradul de autonomie a handicapatului, comportamentul populaţiei faţă de sănătatea proprie. Datele arătau creşterea procentului de fumători comparativ cu o anchetă similară din 1989 (25.9% în 1989 şi 28% în 1994). Procentul fumătorilor era de trei ori mai mare la bărbaţi comparativ cu femeile, iar creşterea faţă de 1989 se datora exclusiv creşterii frecvenţei fumătorilor de sex feminin de la 11.3% în 1989 la 15.2% in 1994, în timp ce la sexul masculin procentele erau sensibil egale. Studii realizate la sfârşitul anilor ’90 – începutul anilor 2000 au demonstrat că prevalenţa fumatului în ţări ale Europei de Est varia între 41.75% în Ungaria la 29.1% în Cehia, în timp ce România, cu o prevalenţă a fumatului în rândul populaţiei adulte de 44%, se înscria, alături de Bosnia şi Herţegovina (48%), Iugoslavia (47%), Yemen (45%), Kenya (49%) şi Namibia (50%), într-un nefericit Top 10 al ţărilor cu cele mai înalte prevalenţe ale fumatului.
Studiul populaţional realizat în 2003 de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional format din 1.209 persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 59 ani a arătat că mai mult de o treime din populaţie (35.1%) este reprezentat de persoane fumătoare. Acestea sunt persoane care au fumat cel puţin o sută de ţigări în viaţa lor şi care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional.
Referitor la statutul de fumător, există o diferenţă foarte mare pe sexe – aproape jumătate (46.4%) dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 14 ani şi 60 de ani sunt fumători, faţă de 24.1% dintre femeile din aceeaşi categorie de vârstă. Un procent de 12.7% din procentul total (7.95% dintre femei şi 17.7% dintre bărbaţi) sunt persoane care au fost încadrate la categoria ex-fumători. Persoanele din această categorie au fumat în viaţa lor mai mult de o sută de ţigări, dar, la momentul realizării studiului (în ultima lună), nu au fumat deloc deoarece s-au lăsat de fumat. Nefumătorii reprezintă 52.1% dintre persoanele incluse în lot (68% dintre femei şi 35.8% dintre bărbaţi). Această categorie este formată din persoane care nu au încercat niciodată să fumeze sau, dacă au încercat acest lucru, nu au fumat mai mult de o sută de ţigări pe parcursul vieţii.
În anul 2007 a fost repetat studiul din 2003, realizat de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, pe un eşantion de 2.434 persoane cu vârste cuprinse între 15-59 ani din mediul urban şi rural, reprezentativ la nivel naţional. Studiul a arătat că aproape o treime din populația vizată de studiu (30%) este reprezentată de persoane fumătoare (persoane care, în ultima lună, au fumat zilnic sau ocazional). Cea mai mare prevalenţă a fumatului se întâlneşte la grupa de vârstă 15-24 ani – 34.8% şi 25-34 ani – 32.9%. Cea mai mare parte a fumătorilor (61.6%) fumează între 10 şi 20 de ţigări pe zi. O persoană din zece fumează mai mult de 20 de ţigări pe zi, 3 din 5 persoane au încercat măcar o dată să fumeze în viaţă. Din totalul fumătorilor, 58% au declarat că doresc să se lase de fumat, iar aproape jumătate dintre fumători au încercat să se lase de fumat cel puţin o dată în viaţă.
Campania „Ex-fumătorii sunt de neoprit” a fost lansată în 2011 de Comisia Europeană pentru a ajuta fumătorii din Europa, cu vârsta cuprinsă între 24 și 35 de ani, să renunțe la fumat. Programul a fost continuat cu succes în 2012 și 2013, iar ediția din 2015 a campaniei „Ex-fumătorii sunt de neoprit” are ca scop principal să ajute tinerii să renunțe la fumat și să promoveze multiplele beneficii ale unui stil de viață fără tutun. O sănătate mai bună, stare de bine, mai mulți bani și o mai bună calitate a vieții îi așteaptă pe cei care decid să renunțe la fumat. Mai mult, renunțarea la fumat ajută sistemele de sănătate și economiile din Europa. De pildă, costul total al fumatului în UE a fost estimat la 544 miliarde de euro în 2009. În ceea ce privește importanța luptei împotriva fumatului în cadrul Comisiei Europene, comisarul pentru Sănătate și Siguranța Alimentelor, Vytenis Andriukaitis, a declarat: „Aproape 700.000 de oameni își pierd viața din cauze legate de fumat în fiecare an, în UE. Mai multe decese sunt cauzate de tutun decât de accidente de mașină, crime și abuzul de droguri laolaltă. De aceea, îmi propun intensificarea activităților UE de reducere a bolilor legate de fumat în întreaga Uniune Europeană prin intermediul legislației, prin campania de conștientizare „Ex-fumătorii sunt de neoprit”, sau prin cooperarea cu Statele Membre, societatea civilă și cu alți parteneri internaționali.”
iCoach: sistemul digital de suport care provoacă utilizatorii
Cea mai recentă campanie „Ex-fumătorii sunt de neoprit” începe cu lansarea noii variante a aplicației iCoach, antrenor digital disponibil atât online, cât și ca aplicație pentru iOS și Android, în 23 de limbi ale celor 28 de state membre UE. iCoach este gratuit și disponibil pentru oricine dorește să renunțe la fumat.
iCoach 2015 are acum un aspect actual, oferă navigare facilă și funcții suplimentare centrate pe utilizator, în special o funcție de provocare. Instrumentul continuă să ghideze utilizatorii prin intermediul a cinci etape progresive de renunțare la fumat, dar acum include mai multe provocări personale, specifice fiecărei faze. De exemplu:
Aceste provocări permit utilizatorilor să își stabilească obiective mici, realizabile, care, odată atinse, îi încurajează să își asume altele noi și să dețină controlul asupra obiceiului lor.
„Cercetările noastre pe diferite modele de schimbare de comportament ne-au condus la concluzia că, pentru a optimiza ratele de conversie, trebuie să împărțim călătoria spre un stil de viață fără tutun în pași mici, cu obiective intermediare, realizabile. Renunțarea la fumat poate fi copleșitoare pentru cineva care se concentrează doar asupra scopului final.”, explică Steven De Peuter de la BrandNewHealth, partenerul de campanie, care a dezvoltat platforma iCoach. „De exemplu, este greu să ajungi la fumătorii din , care reprezintă 3% din utilizatorii înregistrați în acest moment. Aceștia rămân un segment cheie al campaniei. Suntem foarte încrezători că noile provocări reprezintă un stimulent suplimentar pentru a trece la etapa următoare.”
iCoach va recompensa provocările finalizate cu succes prin mesaje de felicitare. Aceste mesaje de încurajare, actualizările „în timp real” cu privire la numărul de utilizatori iCoach înregistrați în fiecare fază, la numărul total de provocări finalizate și la șansele de a progresa la faza următoare, ar trebui să motiveze utilizatorii iCoach și să îi facă să se simtă parte a unei comunități puternice. Utilizatorii iCoach vor fi invitați să împărtășească provocări, realizări și succese personale pe social media, consolidând dimensiunea emoțională a campaniei, care a dovedit că poate crește impactul campaniilor anti-fumat în toate grupurile socio-economice.
Stabilește o provocare pentru Ziua Mondială fără Tutun (WNTD)
În fiecare an, pe 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi organizează WNTD pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la efectele nocive ale fumatului asupra sănătății și pentru a reduce consumul de țigări în întreaga lume. Alătură-te iCoach astăzi și stabilește-ți prima provocare pentru WNTD!
Pentru mai multe informații, vizitați:
www.exsmokers.eu
Portalul de Sănătate Publică a Uniunii Europene:
http://health.europa.eu
Portalul de Sănătate Publică a Comisiei Europene:
http://ec.europa.eu/health/tobacco/policy/index_en.htm
Fumatul este o problemă de sănătate publică importantă și o epidemie globală. În 2009 fumau circa 1.1 miliarde de persoane în toată lumea. În România aproape 30% din populație fumează, în contextul în care există o incidență din ce în ce mai crescută a decesului cauzat de fumatul pasiv. Femeile fumătoare prezintă un risc mai mare de îmbolnăviri ale inimii. Mai mult, pacienţii care fumează în primele 30 de minute după trezire sunt cu 79% mai predispuşi să dezvolte cancer pulmonar decât cei care amână fumarea primei ţigări cu cel puţin 1 oră de la momentul trezirii. Adolescenții substituie țigările cu trabucul, perceput ca o manifestare a unui stil de viață. În propagarea fumatului de trabuc ca stil de viață, mass media au un rol extrem de important. Nevoia imperioasă de a aprinde o ţigară este manifestarea unei boli cronice: dependenţa de nicotină.
Clasificarea internaţională a bolilor realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) plasează nicotina în rândul substanţelor care creează dependenţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, anual, 5 milioane de oameni mor din cauza bolilor asociate tutunului. În absenţa unor măsuri urgente, tutunul ar putea ucide 1 miliard de oameni în cursul acestui secol.
În România, în slujba persoanelor dependente de fumat, a fost înființat Programul Național Stop Fumat (www.stopfumat.eu). Iniţiat de Ministerul Sănătăţii şi coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, programul este susţinut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici şi psihologi prezenţi în Bucureşti şi la nivel local în peste 20 de oraşe din România şi îşi propune să ofere persoanelor dependente de fumat platforma unui tratament complet (consiliere psihologică şi tratament medicamentos), conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care se aplică în toate ţările civilizate ale lumii.
Campania de comunicare „Fumatul este o boală” îşi propune să educe publicul din România cu privire la fumat ca boală şi să convingă fumătorii să meargă la medic.
Definirea obiectivelor campaniei şi stabilirea criteriilor de evaluare
Criteriile de evaluare au fost:
Identificarea publicului-ţintă
Mesajul general:
Fumatul este o boală cronică. Programul naţional Stop Fumat oferă ajutor medical specializat.
Canalele de comunicare
Realizarea suporturilor de comunicare a mesajelor
Descrierea etapelor campaniei
Post-eveniment
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1270/ 2002, a treia joi din luna noiembrie este declarată „Ziua Naţională fără Tutun” şi este dedicată încurajării renunţării la fumat. Cei mai mulţi dintre fumătorii români afirmă că şi-ar dori să renunţe la tutun, însă când trebuie să treacă la fapte… foarte mulţi „renunţă să renunţe”!
Motivele sunt multiple: pentru că le este greu să deprindă alte obiceiuri, pentru că se îngrijorează de tot felul de cauze dar, mai ales, pentru că la început se pot simţi rău. Şi astfel tot amână Ziua din care vor spune “STOP FUMAT!”…
Deoarece greu este până faci primul pas, le propunem românilor ca astăzi, cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun, să-şi aleagă o zi în care să nu fumeze deloc.
Şi, pentru a-i și ajuta pe cei care decid să întrerupă relaţia cu ţigara, fie şi pentru o zi, vă invităm joi, 19 noiembrie 2009, la ora 11.00, la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, pentru a face cunoştinţă cu câţiva dintre cei aproape 34.000 de fumători care s-au adresat Programului „Stop Fumat!” şi care au reuşit să abandoneze tutunul. Ei vă vor spune povestea lor, cum au reuşit, cum şi-au învins tentaţiile, dar şi cum se simt acum, ca nefumători.
Sperăm că ne veţi fi alături, şi acum ca şi în alte ocazii, pentru a transmite toate acestea celor care încă fumează.
Buget alocat programului în 2009: 3 860 000 lei
Vrei sa stii mai multe despre legislatia in vigoare? Citeste toate informatiile AICI.